50 de fotografii istorice din 1877: Carol Popp de Szathmari

Pe data de 9 mai 1877 Adunarea Deputaților a proclamat independența României. A doua zi, 10 mai 1877, Senatul a votat proclamația de independență iar acest act a căpătat putere de lege prin semnarea sa de către principele Carol I.

Anterior, pe data de 4 aprilie, Guvernul României semnase convenția prin care se acorda „liberă trecere” pentru trupele țariste în contextul începerii Războiului Ruso-Turc. Pe data de 6 aprilie începe mobilizarea armatei române. Pe 12 aprilie trupele țariste trecuseră Prutul îndreptându-se spre granța nordică a Imperiului Otoman.

Imperiul Otoman a reacționat la acțiunile politice și militare ale românilor și a luat o serie de măsuri de descurajare, culminând cu bombardarea orașelor Brăila și Reni.

Carol Popp de Szathmari

Carol Popp de Szathmari era deja consacrat ca fotograf. Realizase primele fotografii de război în 1853-1854, în timpul Războiului Crimeii și avea parte de recunoaștere internațională. În anul 1855 a primise patru medalii, pentru albumele de fotografie realizate. Medaliile îi fuseseră acordate de regina Angliei, împăratul Austriei, împăratul Napoleon al III-lea al Franței și de regele Spaniei. Expoziţia Universală de la Paris din 1867 i-a mai adus o medalie care s-a alăturat celor primite de la suveranii europeni.

Începerea ostilităților ruso-turce în care este angrenată și România îi oferă lui Carol Popp de Sathmari oportunitatea, pentru a doua oară, de a deveni reporter de război. A călătorit în Bulgaria alături de Carol I, fotografiind şi făcând schiţe în spatele frontului. Astfel a rezultat un valoros album numit Suvenir din Resbelul din 1877-1878 sau Albumul Resbelului din 1877-78.

Albumul Resbelului din 1877-78

Albumul s-a păstrat în mai multe variante, în muzee și colecții particulare. Diferitele variante conțin un număr variabil de imagini, maxim 50.

Fotografiile au fost realizate pe hârtie albuminată după clişee pe sticlă cu colodiu, lipite pe carton. Au colţurile rotunjite cu dimensiuni diferite.

Iată una dintre variantele albumului conținând 50 de fotografii:

Cu excepția primei fotografii înfățișându-l pe regele Carol I (la acea dată purtând titlul de domnitor sau principe) toate celelalte conțin înscrisuri explicative.

01. Regele Carol I al României

Acțiuni premergătoare angajării armatei în războiul din 1877

fotografiate de Carol Popp de Szathmari înainte de trecerea Dunării de către Armata Română

Înainte de începerea luptelor, Imperiul Rus nu s-a arătat deloc interesat să coopereze activ cu România în acțiunile de război. Acest lucru ar fi îndreptățit Principatele Unite să participe și la tratativele de pace de la finalul conflictului emițând pretenții. Conform înțelegerii, armatele române mobilizate au rămas pe malul de nord al Dunării.

Carol Popp de Szatmari realizează astfel fotogarfiile document cu trupele cantonate la Calafat și Corabia, cât și cele de la sediul Marelui Cartier General al Armatei Române din Poiana Mare (Dâmbovița).

02. Bateria Carol

03. Bateria Elisabeta • foto 1

04. Bateria Elisabeta • foto 2

05. Bateria Mircea • foto 1

06. Bateria Mircea • foto 2

07. Bateria Mircea • foto 3

08. Bateria Ștefan cel Mare • foto 1

09. Bateria Ștefan cel Mare • foto 2

10. Bateria Mortieră

11. Sfințirea Ambulanței de Răsboi la Poiana

12. Cartierul general de la Poiana • foto 1

13. Cartierul General de la Poiana • foto 2

14. Cartierul General de la Poiana • foto 3

15. Baterii rusești la Corabia • foto 1

16. Baterii rusești la Corabia • foto 2

17. Baterii de torpile la Corabia • foto 1

18. Baterii de torpile la Corabia • foto 2

19. Navă cu zbaturi și șlepuri capturate la Corabia

Acțiuni de pregătire a trecerii Dunării în 1877

fotografiate de Carol Popp de Szathmari

Acțiunile armatei țariste au început în iunie, când trupele ruse au traversat Dunărea în Dobrogea. În paralel erau construite poduri peste Dunăre pentru a facilita trecerea trupelor și în zonele din amonte.

Carol Popp de Szatmari realizează în această etapă fotografiile cu podurile de la Corabia și Turnu Măgurele-Nicopole.

20. Portieră pentru trecerea Dunării la Corabia • foto 1

21. Portieră pentru trecerea Dunării la Corabia • foto 2

22. Podul peste Dunăre de la Corabia finalizat

23. Podul peste Dunăre de la Nicopole finalizat

Acțiuni în Sudul Dunării

fotografiate de Carol Popp de Szathmari

În timpul atacurilor armatei țariste asupra otomanior, rușii au beneficiat din plin de sprijinul artileriei române de la Calafat, Corabia și Bechet. După un atac energic armata țarului a cucerit pe 4 iulie cetatea Nicopole și s-a angajat ulterior în atacul asupra Plevnei.

Atacurile rușilor asupra Plevnei au fost respinse cu pierderi foarte mari de apărarea foarte hotărâtă a turcilor. Într-o telegramă cifrată, marele duce Nicolae i s-a adresat princepelui Carol I cerându-i ajutorul:

„Turcii, adunând cele mai mari mase de trupe la Plevna, ne zdrobesc. Rog să faci fusiune, demonstrațiune și, dacă se poate, să treci Dunărea cu armata după cum dorești.”

Ca urmare a acestei solicitări Armata Română trece Dunărea pe data de 16 iulie 1877. Controlul orașului Nicopole a fost preluat în întregime de români.

Carol Popp de Szatmari realizează în această etapă fotografii în Nicopole, Pordin , Grivița și Mecica.

24. Nicopole • foto 1

25. Nicopole • foto 2

Cartierul General al Armatei Române s-a instalat la Pordim. Carol Popp de Szathmari a realizat aici câteva fotografii cu ofițerii rămâni la sediul Cartierului General al Armatei și un portret călare al lui Carol I.

26. Cartierul Domnitorului la Pordim • foto 1

27. Cartierul Domnitorului la Pordim • foto 2

28. Cartierul Domnitorului la Pordim • foto 3

29. Cartierul Domnitorului la Pordim • foto 4

30. Cartierul Domnitorului la Pordim • foto 5

31. Portretul lui Carol I – 1877

32. Statul Major al Armatei Române la Pordim

Principele Carol I acceptase propunerea marelui duce Nicolae să devină comandantul suprem al trupelor ruse și române de la Plevna. Primul căștig al luptelor a fost ocuparea redutei Grivița 1 de către români însă cetatea Plevnei, mult mai bine apărată, nu a fost ușor de cucerit.

La Consiliul de război din 1 septembrie 1877 s-au tras învățămintele necesare din eșecurile celor trei atacuri nereușite asupra Plevnei. La acest consiliu au participat pe lângă principele Carol I, țarul Alexandru, marele duce Nicolae, ministrul rus de război și o serie de generali ruși.

Carol Popp de Szathmari realizează fotografii de grup în care se aflau Carol I și Țarul Alexandru.

33. Țarul Alexandru cu regele Carol I și Statul Major la Grivița • 1877 • foto 1

34. Țarul Alexandru cu regele Carol I și Statul Major la Grivița • 1877 • foto 2

Au loc, pe rând cucerirea Rahovei, Plevnei și Smârdanului (12-14 ianuarie februarie 1878).  Artileria română a bombardat neîncetat pozițiile otomane de la Vidin până pe 22 ianuarie, când s-a comunicat încheierea unui armistițiu ruso-turc. În urma acestor victorii Independența României a fost recunoscută de marile puteri pe 13 iulie 1878.

Ultima parte a Albumului Resbelului realizat cu imaginile lui Carol Popp de Szathmari este dedicată imaginilor de prezentare ale corpurilor Armatei Române și a corpului de ambulanță care au însoțit-o pe frontul otoman.

35. Artileria călăreață 1877

36. Artileria Română 1877

37. Artileria Română 1877

38. Bivuac de artilerie • foto 1

39. Bivuac de artilerie • foto 2

40. Parcul Trenului

41. Căruțe de rechiziție

42. Călărași 1877

43. Vânători • foto 1

44. Vânători • foto 2

45. Vânători • foto 3

46. Ambulanța Cartierului General Mecica

47. Ambulanța Cartierului General la Grivița

48. Ambulanța divizionară Grivița 1877

49. Personalul Ambulanței Grivița

50. Personalul Ambulanței Grivița