Pehlivanii din Kirkpinar fotografiați de Tony Melvin

0
536

Fără îndoială că unul dintre cele mai interesante evenimente fotografice ale primei jumătăți a anului 2018 desfășurate pe plan local a fost prezentarea lucrărilor fotografului canadian Tony Melvin în cadrul Expoziției Internaționale de Artă Fotografică de la Galați (perioada 12 februarie-3 martie). Melvin expunea atunci pentru publicul din sud-est-ul țării seria Turkish Oil Wrestling, o serie de fotografiii alb-negru, un documentar realizat în stilul artistic propriu. Seria foto respectivă a generat inițial controverse în rândul vizitatorilor expoziției. E adevărat că la o primă privire cei care nu cunosc fenomenul „Kirkpinar” au fost contrariați de imaginile prezentând bărbați musculoși cu torsul gol care sunt înlănțuiți în poziții cumva nefirești sau se ung cu ulei. Orice suspiciune a fost însă înlăturată odată cu oferirea informațiilor privind contextul în care au fost realizate : Festivalul de lupte de la Kirkpinar, Turcia, una dintre cele mai vechi manifestări competiționale din lume, inclusă în prezent în patrimoniul imaterial UNESCO.

Kirkpinar - oil wrestlers - photo by Tony Melvin
scenă din competiția Kirkpinar | © Tony Melvin | presented on www.fotoaventura.ro | Pehlivani in Kirkpinar
Kirkpinar - oil wrestlers - photo by Tony Melvin photo by Tony Melvin
de multe ori, pentru a căștiga timp, adversarii se ajută unul pe altul la ungerea cu ulei. | ©Tony Melvin | presented on www.fotoaventura.ro | Pehlivani in Kirkpinar
Kirkpinar - oil wrestlers - photo by Tony Melvin
scenă din competiție | ©Tony Melvin | presented on www.fotoaventura.ro | Pehlivani in Kirkpinar

Kirkpinar – scurtă istorie:

Lupta în ulei (original în limba turcă : Yağlı güreș)  este sportul național al Turciei și poartă aceasta denumire datorită faptului că participanții la luptă sunt unși cu ulei de măsline. Luptătorii numiți pehlivani (în traducere erou sau campion) poartă pantaloni din piele cusută manual numiți kisbet. Kisbetul era în mod tradițional făcut din piele de bivoliță. Pe lângă pielea de bivoliță în timpurile actuale s-a acceptat și producerea de pantaloni din piele de vițel.

Deși forța fizică are un rol important în dovedirea superiorității asupra adversarului, nu întotdeauna aceasta este hotărâtoare. Frumusețea sportului constă in faptul că trupurile sunt alunecoase datorită uleiului cu care sunt unse ceea ce face ca strategia de luptă să aibă o mai mare importanță decât forța. Spre deosebire de luptele libere olimpice meciurile de lupte în ulei pot fi câștigate prin procedee eficiente constând printre altele în controlul kisbetului adversarului.

În acest scop luptătorul își propune să controleze adversarul prin trecerea brațului prin pantalonul (kisbetul) oponentului. Câștigarea partidei printr-un astfel de procedeu poartă denumirea de paça kazık.

Exemplificare video:

Kirkpinar - oil wrestlers - photo by Tony Melvin photo by Tony Melvin
scena din competiția juniorilor-încercare de paça kazık ©Tony Melvin | presented on www.fotoaventura.ro | Pehlivani in Kirkpinar

Inițial meciurile nu aveau o durată stabilită și se puteau întinde pe parcursul unei zile întregi sau chiar puteau continua și în ziua următoare până când unul dintre luptători reușea să-și dovedească superioritatea. În mod tradițional meciul între luptătorii de valori apropiate începea la ora nouă dimineața și se oprea la lăsarea serii pentru a fi reluat în dimineața ulterioară. Din 1975 durata meciurilor a fost limitată la 40 de minute. Dacă în acest interval nu există niciun câștigător se continuă pentru încă 15 minute, timp în care arbitrii țin scorul pentru determinarea învingătorului.

Kirkpinar - oil wrestlers - photo by Tony Melvin photo by Tony Melvin
luptători și arbitri | ©Tony Melvin | presented on www.fotoaventura.ro |  Pehlivani in Kirkpinar

Turneul Kirkpinar din Edirne se defășoară an de an începând cu 1346 și a devenit astfel cea mai longevivă competiție sportivă anuală înregistrată istoric, coform Guiness World Records.

Legenda

În timpul marșurilor sau patrulărilor de la mijlocul secolului XIV, otomanii din Anatolia obișnuiau să-și mențină forma fizică luptându-se unul cu altul, dovedindu-și astfel priceperea și măiestria în arta luptei.

Potrivit unei legende turcești Festivalul de la Kirkpinar are ca punct de plecare o campanie otomană pe teritoriul Traciei. Sultanul Suleiman Pașa împreuna cu 40 de soldați patrulau de-a lungul graniței turco-greco-bulgare. Într-o zi doi dintre soldați se luptau unul cu celălalt iar sultanul a promis că îi va oferi învingătorului un kisbet (pantaloni de piele). Cei doi s-au luptat de dimineață până în noapte fară ca vreunul dintre ei să-și dovedească superioritatea. În cele din urmă ambii luptători au murit de epuizare fizică și au fost îngropați sub un smochin crescut pe malul unui izvor cu apă dulce. Câmpul pe care au luptat a primit numele Kirkpinar (semnificând în limba turcă patruzeci de izvoare) în cinstea tuturor celor 40 de ostași otomani care îl însoțeau pe sultan.

În prezent festivalul anual se desfășoară în Edirne și începând cu anul 2010 a fost inclus în lista Patrimoniului Imaterial UNESCO.


Link extern: pagina UNESCO dedicată festivalului de lupte Kirkpinar

Kirkpinar - oil wrestlers - photo by Tony Melvin photo by Tony Melvin
La festivalul din Edirne publicul este reprezentat doar de bărbați; prezența femeilor nu este permisă în zona arenelor | ©Tony Melvin | presented on www.fotoaventura.ro | Pehlivani in Kirkpinar

Începând cu ultima perioadă a Evului Mediu competițiile pehlivanilor  s-au răspândit pe întreg teritoriul Imperiului Otoman. Documentaristul turc Mohamed El-Fers expilcă în volumul Kirkpinar-All about Turkish Oilwrestling că:

Fiecare oraș sau sat organiza anual competiții de lupte locale . Luptele aveau loc într-o varietate de contexte incluzând ceremonii și evenimente sociale. Existau competiții cu ocazia sărbătorilor religioase,  în unele seri speciale din perioada postului musulman al Ramadanului, de sărbători agricole, cu ocazii precum circumciziile sau căsătoriile membrilor familiilor personalităților timpului respectiv. În anumite alte ocazii speciale erau organizate competiții la curțile palatelor în scopuri caritabile. Numai cei mai buni luptători erau acceptați pentru a deveni membri ai trupelor de ieniceri.

 

Dacă în prezent, așa cum explică Mohamed El-Fers, mai există circa 300 de localități în Turcia unde de organizează mici întreceri locale, în perioada de glorie a Imperiului Otoman astfel de competiții locale se organizau pe toată întinderea imperiului, inclusiv pe teritoriile statelor vasale.

Pehlivani pe teritoriul românesc – considerații locale

În perioada domniilor fanariote la curțile domnești și la cele ale marilor boieri ai vremii se organizau uneori petreceri după modelul otoman, cu  trântacisaltimbaci arapi și pehlivani „ce făceau lucruri minunate nevăzute locurilor noastre”(Alexandru Odobescu-Doamna Chiajna).

Dicționarul explicativ al limbii române definește cuvântul pehlivan, atribuindu-i originea turcă. De reținut este faptul că aria geografică de răspândire a acestui cuvânt este mult mai largă, fiind folosit în prezent nu numai în Turcia, ci și în Iran și chiar mult mai la răsărit, în India. Odată cu globalizarea informațiilor este ușor de verificat semnificația oricărui cuvânt în orice limbă. Încercați să traduceți prin intermediul Google Translate cuvintele pahlwan în hindi, pahlivan în persană  sau pehlivan în turcă. Toate traducerile conduc la același rezultat: semnificația cuvântului este luptător. În perioada fanarioților, tocmai datorită faptului că pehlivanii apăreau la aceleași ocazii ca și circarii, saltimbacii și acrobații, sensul românesc al cuvântului pehlivan a fost golit de înțelesul său original, acela de luptător. Definiția cuvântului pehlivan oferită de DEX este: „s.m.(Înv)1.Personaj comic (acrobat, jongler, saltimbanc, scamator etc.) în reprezentațiile de circ, la diferite serbări etc. 2. (Fam.) Epitet dat unui bărbat șiret, șarlatan, escroc…Din tc. pehlivān.” 

Dacă primul sens păstrat în limba română (acrobat…scamator) are legătură cu serbările de la curțile fanariote din Țările Române, cel de al doilea sens (bărbat șiret…) este generat de modul în care pehlivanii luptători își puteau învige adversarii, nu neaparat prin forța fizică, ci mai degrabă prin abilitate, șiretenie. De remarcat este și faptul că în limba română femininul cuvântului pehlivan (pehlivancă, folosit uneori în exprimări cu sens de fete/femei șugubețe) nu a fost definit de DEX tocmai datorită faptului că pehlivanul a avut aprioric dintotdeauna un caracter masculin.

Kirkpinar - oil wrestlers - photo by Tony Melvin photo by Tony Melvin
2013-portret de pehlivan turc | ©Tony Melvin | presented on www.fotoaventura.ro |  Pehlivani in Kirkpinar

O scurtă paranteză: Luptele libere au fost din cele mai vechi timpuri o formă de competiție practicată în toate culturile de pe toate meridianele, inclusiv în zona noastră geografică. Pe teritoriul țării noastre forma cunoscută a acestora purta numele de trântă iar luptătorii purtau numele de trântaci. În timpul desfășurarii Expoziției Internaționale de Artă Fotografică de la Galați (12februarie-3martie 2018) am fost plăcut impresionat de faptul că unii vizitatori de vârstă mai înaintată care au admirat fotografiile expuse de Tony Melvin au menționat că își amintesc evenimente similare cu Kirkpinar care se desfășurau și în Romania până prin anii ’60.

Campionate Sătești de Trânte erau organizate anual în zonele rurale iar învingătorii beneficiau de respect sporit în rândul comunității. Deznodământul celui de Al Doilea Război Mondial a fost urmat de anexarea Moldovei de peste Prut la URSS și pentru mai bine de 15 ani Campionate Sătești de Trânte au avut loc pe ambele părți ale Prutului. În Romania Campionatele Sătești de Trânte dispar la mijlocul anilor 60 iar luptătorii cei mai iscusiți sunt cooptați în Federația Româna de Lupte și Greutăți ce luase ființă la Oradea încă din 1930. În același timp în Republica Socialistă Sovietică Moldova trânta este declarat sport național și inclus ca materie sportivă în programa școlară. Cuvântul trântac nu este definit de DEX în Romania dar face încă parte din limbajul curent în Republica Moldova. Luptele libere în variantă locală au beneficiat de urmărire constantă, filmul Trînta (Трынта) al regizorului Anatol Codru realizat în 1968 fiind premiat de numeroase ori, ultima data la Festivalul de Film Sportiv ”Krasnogorski” de la Moscova  în 2012, la 44 de ani de la lansare.
În prezent pe teritoriul Republicii Moldova tradiția nu a dispărut și în diferite localități continuă să se desfășoare competiții sătești de trânte în aer liber (BahmutGhidighici, Stăuceni, Oxentea, Romanești, Vadul lui Vodă, etc).

Tony Melvin în Romania

Seria foto Kirkpinar a fost expusă de două ori în țara noastră. Prima dată în Nord-Vestul României, în cadrul Salonului European de Fotografie Baia Mare (septembrie 2016) și a doua oară în Sud-Est în cadrul Expoziției Internaționale de Artă Fotografică de la Galați (februarie-martie 2018).

tony-melvin-exhibited-baia-mare-romania
Baia Mare-ROMANIA, september 2016
Galati, ROMANIA – february 2018

 

 

 

 

 

tony melvin profile photoTony Melvin (Bernard Anthony Melvin)
Născut în Labrador, Canada într-un mic orășel numit Goosebay. Copilaria și adolescența și-o traiește in Hallifax și împrejurimile din Noua Scoție.
La 18 ani își începe serviciul militar în cadrul Marinei Militare Canadiene unde este antrenat ca pompier militar și matelot. După cinci ani petrecuți pe nave de război se înscrie la Universitatea Dalhouise pentru a studia Educația Experimentală. După finalizarea studiilor lucrează ca educator pentru infractorii minori din Germania deportați temporar în scopuri corective în zonele sălbatice din Canada, în cadrul unui program interguvernamental germano-canadian. Lucrul cu tinerii neonaziști germani exilați îl aduce în cele din urmă în Germania unde se și stabilește. Aici își descoperă propriul potențial creativ și începând cu anul 2000 lucrează pentru diferite agenții de publicitate ca designer și manager de proiect pentru diverși clienți internaționali.
Din 2007 lucreaza ca designer și fotograf independent. Din 2013 vizitează și fotografiază constant Romania, în special Maramureșul și Nordul Moldovei, lucrările realizate aici fiind expuse în galerii din Germania.

tony melvin at work maramures romania 2013
Tony Melvin at work – Maramures, ROMANIA 2013 | ©Sorin Frasina
Tony Melvin – Maramureș, ROMANIA – 2013 | ©Sorin Frasina

 

 

 

 

 

 

Referitor la experiența fotografiereii pehlivanilor în cadrul festivalului Kirkpinar din Edirne, Tony Melvin povestește amuzat:

Ca să poți intra în arenele pehlivanilor ai nevoie de legitimație de jurnalist sportiv. Fotograful turc care m-a invitat la eveniment cu câteva luni înainte a uitat să-mi spună acest detaliu. N-ar fi fost o problemă să obțin o astfel de legitimație dar neștiind asta m-am trezit în Edirne în  fața stewarzilor organizatori fără documentul solicitat pentru acces. Le-am aratat cardul de rezidență în Germania și o viză de trecerea frontierei redactată tot în germană. N-au înțeles ce scrie în ele și au presupus că țin în mână legitimații de la publicații germane așa că mi-au agățat la gât un permis de fotograf acreditat și m-au lăsat în arenă. Am păstrat permisul până în ziua de azi. E redactat în turcă. E amuzant că în Europa nimeni nu înțelege ce scrie pe el și se întâmplă să primesc acces în diferite situații pe baza lui.

Anul acesta Festivalul de Lupte în Ulei Kirkpinar se desfășoară la Edirne în perioada 9-15 iulie 2018 la Kırkpınar Er  Meydanı, la 1,5 kilometri de centrul orașului. Dacă plănuiți o vacanță in Turcia biletele pentru eveniment pot fi achizitionate prin intermediul siteului www.biletix.com.

Galerie foto: Tony Melvin | Kirkpinar

Fii social! Poți comenta folosind căsuța de mesaje ( din partea de jos a paginii ) sau folosind formularul facebook.

Comenteaza cu contul Facebook

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să adăugați comentariul!
Vă rugăm să introduceți numele aici

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.