portret AGUSTIN CASASOLA -BUSTO-900
Augustin Victor Casasola, 1874-1938

Agustín Víctor Casasola (1874-1938) a fost un binecunoscut fotograf mexican al începutului anilor 1900, fondator al Asociației Mexicane a Fotografilor de Presă (Asociación Mexicana de Fotógrafos de Prensa).

Biografie:

Copilăria și adolescența:

Rămas orfan de tată  este nevoit să muncescă încă din copilărie pentru a se putea întreține. Astfel ca foarte tânăr adolescent alege să lucreze ca tipograf în culegătorii și ateliere tipografice. Este primul pas care îl pune în contact cu presa sfârșitului de secol XIX.

La numai șaisprezece ani, în1890, scrie primele articole pentru El Imparcial, ziarul guvernamental al timpului respectiv. Se specializează în fotografie și devine fotograf la 20 de ani. În anul 1894 începe să își ilustreze reportajele cu fotografii făcute de el însuși. Începe să colaboreze și cu alte publicații mexicane precum El Globo, El Popular, El Tiempo sau El Universal. Fotografiile sale se concentrau inițial pe elita socială a vremii, așa cum i se solicita de către ziarele pentru care lucra.

Arhiva Casasola

În 1900 fondează o arhivă foto care ulterior avea să fie denumită după numele său, Arhiva Casasola. Arhivarea imaginilor devine aproape o obsesie pentru el, considerând că aceasta va servi pe viitor documentării istoriei Mexicului. Reușește să strângă în jurul său alți fotografi mexicani ai vremii (Antonio Carrillo, Abraham Lupercio, Ezequiel Alvarez Tostado și Jerónimo Hernández). Îi implică în fotografia documentară pe fratele său Miguel și pe fiii săi, Gustavo Casoloa Zapata și Federico Casasola Zapata.

Asociația Mexicană a Fotografilor de Presă

Odată cu cooptarea unui număr tot mai mare de fotografi, în anul 1912 transformă Asociația Mexicană a Fotografilor de Presă în Agenția Mexicană de Informație Fotografică (Agencia Mexicana de Informacion Fotografica) ale cărei imagini vor fi ulterior distribuite în toată lumea. Cererea de imagini din Mexic devenise foarte mare deoarece în anul 1910 începuse Revoluția Mexicană, una dintre cele mai sângeroase perioade din istoria Mexicului, perioadă care a durat până în 1920. În timpul revoluției numărul însumat al combatanților din toate taberele depășea 500.000 de mii de oameni. O mare parte dintre revoluționari erau femei și copii.

În timpul revoluției multe ziare au fost închise iar redacțiile și agențiile de presă erau jefuite constant așa că agenția nou creată sub îndrumarea lui Casasola și-a asumat rolul de păstrare și conservare a fotografiilor cu valoare istorică. Realizate pe plăci de sticlă acestea erau depozitate grupat în cutii de lemn care atunci când situația devenea prea tensionată erau scoase clandestin în afara țării pentru a nu fi distruse în timpul luptelor grupărilor revoluționare.

Galerie foto:

fotografie de Agustin Víctor Casasola - fotograf documentarist
© Agustin Víctor Casasola | Intrarea triumfală a trupelor maderiste într-un oraș, 1911
fotografie de Agustin Víctor Casasola - fotograf documentarist
© Agustin Víctor Casasola | Fericire generală cu ocazia căderii lui dictatorului Porfiro Diaz, un preludiu pentru mulți ani însângerați în istoria Mexicului, 1911
fotografie de Agustin Víctor Casasola - fotograf documentarist
© Agustin Víctor Casasola | Copil indian alături de bărbați într-o gară, 1912
fotografie de Agustin Víctor Casasola - fotograf documentarist
© Agustin Víctor Casasola | Copil combatant, 1914. Președintele Victoriano Huerta (d. 1916) și-a consolidat armata prin recrutări forțate pentru a lupta împotriva revoluționarilor care se opuneau regimului. Soldații copii în armata federală mexicană erau o prezență cât se poate de obișnuită.
fotografie de Agustin Víctor Casasola - fotograf documentarist
© Agustin Víctor Casasola | Grup de țărani revoluționari zapatiști, luând micul dejun în celebrul restaurant Sanders din Mexico City, 1914
fotografie de Agustin Víctor Casasola - fotograf documentarist
© Agustin Víctor Casasola | Medicul combatant Kingo Nonaka și alți militari. Kingo Nonaka este de origine japonez , a emigrat în Mexic la vârsta de 17 ani, a devenit medic și a primit rangul de căpitan în armata mexicană.
fotografie de Agustin Víctor Casasola - fotograf documentarist
© Agustin Víctor Casasola | 1915, fără titlu
fotografie de Agustin Víctor Casasola - fotograf documentarist
© Agustin Víctor Casasola | Soldaderas ( femei soldat). Termenul „Soldadera” era atribuit femeilor care se alăturaseră revoluționarilor și aveau diverse atribuții pe lîngă trupele revoluționare.
fotografie de Agustin Víctor Casasola - fotograf documentarist
© Agustin Víctor Casasola | Portretul unei Soldadera afro-latine din Michuachan
fotografie de Agustin Víctor Casasola - fotograf documentarist
© Agustin Víctor Casasola | Soldadera Maria Zavala „La Destroyer”, 1915. Una dintre cele mai respectate figuri feminine ale Revoluției Mexicane. Supranumele La Destroyer (Distrugătorea) l-a primit și pentru că a participat la aruncarea în aer a unor trenuri ale adversarilor, dar mai ales datorită faptului că s-a aflat la căpătâiul mulor muribunzi și grav răniți. Cunoașterea ierburilor terapeutice și plantelor halucinogene o făcea capabilă să pregătească diverse amestecuri pe care le administra răniților pentru nu simți durerea când se aflau în chinurile morții.
fotografie de Agustin Víctor Casasola - fotograf documentarist
© Agustin Víctor Casasola | Pancho Villa la biserica din Canutillo
fotografie de Agustin Víctor Casasola - fotograf documentarist
© Agustin Víctor Casasola | Corp de armată rurală condus de Carlos Rincon Gallardo. Îmbarcare pentru deplasare în Aguascalientes. 1914
fotografie de Agustin Víctor Casasola - fotograf documentarist
© Agustin Víctor Casasola | Zapatiști la Basílica de Guadalupe, Ciudad de México, 1914

Deși Revoluția Mexicană reprezintă o componentă importantă a fotografiilor arhivate de Casasola, imaginile documentare ale vieții de zi cu zi din Mexic sunt la fel de valoroase incluzând imagini cu viața străzii, viața culturală,  mediul educațional sau imagini din pușcării și mediul polițienesc cu anchetele vremii. Agenția creată de Augustin Victor Casasola și-a ales ca slogan expresia Am sau fac fotografia de care aveți nevoie și a ajuns să înregistreze la un moment dat 483 de fotografi. Cu un număr atât de mare de fotografi a devenit neclar care dintre fotografii i se pot atribui lui cu certitudine și care altor fotografi, incluzându-l pe fratele său Miguel. Până la moartea sa, în anul 1938 agenția a ajuns la peste 500.000 de  imagini arhivate și datorită dificultății inventarierii corecte și complete de către famile, aceasta a preferat să o cedeze statului.

fotografie de Agustin Víctor Casasola - fotograf documentarist
© Agustin Víctor Casasola | Luchadores, 1925. Luptători amatori în campionatele de lupte libere, un sport foarte îndrăgit în Mexic
fotografie de Agustin Víctor Casasola - fotograf documentarist
© Agustin Víctor Casasola | Voceadores – distribuitori și vânzători ambulanți ai ziarului mexican El Democrata. 1925
© Agustin Víctor Casasola | Femeie acuzată de vrăjitorie, Ciudad de Mexico, 1935
© Agustin Víctor Casasola | Cuplu de hoți în instanță, 1935
© Agustin Víctor Casasola | Miguel Casasola în studioul foto, 1925
© Agustin Víctor Casasola | Un grup de politicieni și astronomi analizează razele solare de pe acoperișul Palatului Național,1912
© Agustin Víctor Casasola | Meșteșugari sticlari, cca 1910
© Agustin Víctor Casasola | Măcelărie, Ciudad de Mexico, 1928
© Agustin Víctor Casasola | Viața de noapte, teatrul Colon, cca 1925
© Agustin Víctor Casasola | Un cuplu care a făcut schimb de haine este adus la secția de poliție și ridiculizat, 1935
© Agustin Víctor Casasola | Tineri noctambuli, 1935
© Agustin Víctor Casasola | Tineri în instanță, în așteptarea procesului, 1935
© Agustin Víctor Casasola | Prostituată și partenerul său în așteptarea de clienți, cca 1935
© Agustin Víctor Casasola | Femeia acuzată de prostituție, Ciudad de Mexico, cca 1935
© Agustin Víctor Casasola | Studiul fiziologic al infractorului în Laboratorul de Criminalistică și Identificare, 1935
© Agustin Víctor Casasola | Orchestră de muzicieni orbi, cca 1910
© Agustin Víctor Casasola | Investigație criminalistică în cazul Gallegos-La Cinta Aznar, una dintre cele mai notorii crime ale vremii, 1920

Galerie foto:

Fii social! Poți comenta folosind căsuța de mesaje ( din partea de jos a paginii ) sau folosind formularul facebook.

Comenteaza cu contul Facebook
f64.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să adăugați comentariul!
Vă rugăm să introduceți numele aici

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.